Monday, December 5, 2011

Leitung leh anuoi lam suina

Manipur ah 2010 bullam deu a economic blockade um jieh in vanman teng rocket bang in kikaptou sieng a, adieh in thautui leh gas man uong dieh hi. Thautui litre 1 ah Rs. 150 atun lai in gas buh khat Rs.1300 bang man zou hi. Tami oil & gas poimawna imit ngei in imu ua, hinanleh bang hing chi pien khiet a bang hing chi kibawl khiet ahiei, chi eiten suikhietna anakinei kha ngailou maithei hi...Tam khu geo-scientist te nasep khat ahi. Tuakhu Geology kichi hi.


Geology kichi Greek kam apat hing kilahkhie ahia, ‘geo’ khu earth (leitung) china ahia, ‘logy’ chikhu ‘study/discourse’ (sinna/zilna) chi ahi. Mangkam in, Geology is the scientific study of earth (leitang suina/sinna) chi ahi mai ding. Geology in bajam tuom tuom nei a, tuate khu: Physical Geology, Geo-Tectonic (earthquake lam suina), Structural Geology, Geomorphology, Minerology, Petrology, Stratigraphy, Paleontology, Economic Geology, Geophysics, Geochemistry, leh adang tampi um hi. Tulai leitung khantoh zawh in gamchin in atahsap huna ding in leisiet-goumaphate (earth’s resources) poimaw chiet uhi. Tuajieh in tam goute sui khietna leh pholdohna thupi tahtah te nei uhi.

Geologist ten bang asuipi pen uh?
Atang pi in geolologist ten natural resources/minerals, etc. te sui doh a kepbit ding, leh vanzat poimawte a zah ding chi ahi. Khantouna zungpite - dam, lei, lampi, tuilam, rail-lam, chite heisung ah lam in, heisung ah bawl lei adetdou, ahoi in amanpha thei diai chite, tualeh thautui(oil), gas, sana suongmantam chituom tuomte, sehnel, cement (limestone), meihol, uranium leh adangdang tami leitung leh tuinuoi a van manpha um zousie hei tah ah aki mu in, bangchi’n aki zang thei diei chite sui uhi. Amauten tabang nna asep ding chieng un agamsung a mite hindan thu sui masa jel ua, tuabanah, data, information, ideas leh technology te zang in nnasep pan jel uhi. Anasep tangpite uh khu abaisam hikhol lou hi. Gonuoi-dainuoi leh nisa nuoi a nasepna hun tamzaw phiel hi.

Geophysicist in physics leh mathematics leh chemistry dan/principles te mang in leitung, leinuoi leh asunglam suina nei hi. Geochemist in leitung a sil umte leh leinuoi tui (groundwater) ten bangtan in chemical elements anei uoi chi sui hi. Hydrologist ten leinuoi a tui umdan zil uhi. Meteorologist in huikhuo leh khuo/hun (weather & climate) umdan teng sui ua, tualeh, Oceanographer ten science, mathematics leh engineering technique te zang in tuipi kitawldan, asunga sil um - sing leh suong leh ganhingte sui uhi. Petroleum geologist ten oil leh natural gas te hawlkhie ua, tuazou chieng in hing bawlsawn (produce & process) uhi. Tualeh, Seismologist ten zinling dan ahun leh amunte ana enchien ua, zinling toh kisai a leitang pawkeh namunte va study uhi.

Koiten Geology zil thei?
Leitang, leinuoi leh leitunga resources te sui ding lunglut na nanei ei? Atangpiin inn pulam - gammang, tuipi, kawl, singkuo-suongkuo hawm lah a kivei na thanop deu ngai ding hi. Tualeh, laisimna lam ah 10+2 Science ah na zaw ngai ding hi. Geologist te khu sepaite ban a gam hamsa va tuon munpen te ahi uhi. Naki ngam nai?

Degree zildan leh azilna sang innte:
Atangpi in, class XII Science izaw chieng in B.Sc (Geology) lah thei ahi. B.Sc in Applied Geology/Geophysics/adangte chi zong um a, tualou in zong five year M.Sc Integrated in Applied Geology/Exploration kichi course zong um hi.

India a B.Sc (Geo) zin na college hoite: Hansraj college(Delhi), Presidency college & Asutosh college(Kolkata), Presidency College (Chennai). Xavier college(Mumbai), Wadia college(Pune), leh Cotton College (Guwahati). Tualeh, St. Anthony’s College (Shillong) ah zong um hi.

Master degree (2 yrs & above) leh atunglam zilna mun kitup te: IIT-Roorkee (2-yrs M.Sc, 3-yrs Integrated M.Tech/Applied Geology); IIT-Bombay; IIT-Khgpr, Indian Institute of Mines, Dhanbad (3 yrs M.Sc Tech, 5-yrs interated M.Sc Tech & M. Tech). Anailam in, Manipur University in zong M.Sc in Geology nei hi. Tualeh, NEHU in zong hon sawm in building construction zou dehdeh ta hi. Ngaiven va ui.

Lutna kotpite:
B.Sc course te ahileh subject dangte toh lutdan kibang tangpi hi. Hinanleh, 2-yrs M.Sc leh 3-yrs Integrated M.Tech khu JAM (conducted by IITs) test apat kilut a, tualeh 3-yrs M.Sc tech khu ISM entrance apat lut ahi. Qualification: graduate in Geology ngai ding hi. Direct M.Tech leh M.Phil/Ph.D admission ahileh GATE or NET score/mu ngai ding hi.

Sepna lam hamphatna munte:
Geology toh kisai sepna teng in Master degree poimaw chiet uhi. UPSC in kumchin in Geological Survey of India (GSI) a semding - geologists- exam conduct zing hi. Civil service, State Service leh IFS (Forest) a ding in zong optional subject hoi vawt khat hidan in kigen hi. Tuabanah, national leh multinational - mining, oil & gas leh hydro-power companite lah a geologist demand sang mama hi. National company minthangte: ONGC, IOLC, HPCL, BPCL, NTPC, NHPC, SAIL, RIL, etc. tam companite lah a na ut leh nasem thei a, tuamai hilou in, nadei-dei na ah kangaroo bang in natawm lele thei phiel ding hi. Multinational companite: Shell India Pvt. Ltd., British Gas India Pvt. Ltd., Cairn Energy India Pvt. Ltd., Essar Oil Ltd., BHP Biliton, Rio Tinto, etc. Public sector nuoi a um ONGC, NHPC, OIL, NTPC, GAIL, etc ten ahun bangjel in Executive Trainees ding geology exam conduct jel uhi. Atang pi in, Public, Private leh Multinational company ten geologist ding campus interview va bawl zing uhi. Tami institute minthang deu te lah a na zil zaw nahleh sepna abaisa a um chithei mai hi.

Tualou ah, research organization tuomtuomte - Wadia Institute of Himalyan Geology, ISRO, DRDO, DAE, Indian Institute of Remote Sensing, etc. ten geologist poimaw zing uhi.

Ha-law:
A sepdan leh asepna company zil in ha-law zat kibang khol lou hi. Hinanleh atang pi in geologist ten kum khat in 2.5 lakh apat 25 lakh per annum law zou uhi.

Zilna mun leh website poimawte:

1. St. Xavier’s College, Mumbai - www.xaviers.edu

2. Indian Institute of Technology, Bombay - www.iitb.ac.in

3. University of Pune - www.unipune.ernet.in or unipune.ac.in

4. Gujarat University - www.gujaratuniversity.org.in

5. Indian School of Mines, Dhanbad - www.ismdhanbad.ac.in

6. Tualou ah, www.gooogle.com ah nadei dan dan in zong namu thei ding hi.

Hantawhna
Tulai khovel ah oil & gas price khang hulhul a, tualeh, leinuoi ah century khat hing dai ding oil a um nalai diai chi bang lungkham huoi sim ta hi. Tua bang sui ding leh mukhe ding in geologist te poimawna sang deudeu hi. Tabang kaal ah asemlai te ‘retire’ ding tampi um kichi a, tuajieh in 2012 apat geologist poimawna le-ni (two-fold) in sang ding hi. Tuajieh in geology or earth science khu career option hoitah hita hi.



No comments: