Friday, May 7, 2010

Eiten Zong Bawl Thei Hai... (Career Guide)

- S. Thangboi Zou, NEHU, Shillong

Khatvei lam deu in ka lawite khat in sms hing thot a, tua sms in kalung sim ah kingaituona tha khat hing guon hi: “Common news in CCPur report: If a Mizo drives a car people say that there is a businessman in their family; if a Kuki(Thado) drives people say he is a chief; If a Paite drives people say there is a central service holder in their family; if a Hmar dives, they say one of them is in USA. Lastly, if a Zou drives a car, people say that there is an Indian army in the family..” Va dih kim chet sih nanleh tami thumal in gen saupi nei in kathei hi. I profession(nasep) uh hunsawtpi apat itawndan(tradition) khat a ipeipi den uh hileh kilawm kasa hiel hi. A tribe wise percentage et in ei Chin-Kuki nam sung ah Zoute army nnasem kitam pen ding chi kana gintat sa ahi mawng hi. Survey kibawl leh dih ding chi hangsantah in zong kagen ngam hi. Tuabang kaal ah, Siamsin nalam ngai poimawna nei tha ding in hatna leh chouna hizaw in kala a, tuajieh in tamnah them khat kikum lei chi ka lunggul hi.

Siamsinna khu tulai khanga di’a hiem poimawpen pen ahi ta hi. Siamsinna/Siamna um lou in mite nua phah dan hasah ta hi. Thupil tom in “Siam sinna khu khantouna chabi ahi” ana chi a, adih petma hi. Tualou ah zong “all round development (khantouna pumlum)” zong akichi nalai hi. Sum le pai pen apoimaw a, hinna ding in ‘alou thei lou’ ahi nahi.Tuabanah, sum le pai pen lai siem vateh lou in zong sui thei a, muthei ahi. Hinanleh education tellou a hausatna pen buching thei tah tah lou ahi banah neisate kepdan (Planning & management) akisap chieng in buoina in tut veve ah, atawpna ah le mangthang thei kia mai hi. C. Rajagopalachari in “I mailam hun pen igamsung a siamzilna ah ki-nga hi” ana chi a, Benjamin Franklin in “Mi koi in zong a sumbawm(purse) a huohbu a akoi chieng in koiman ama kipat alamang thei nawn sih” achi hi. Tua khu Education pen hausatna jungpi khat ahi banah koiman ahing guh pi theilou gou(treasure) chi na ahi. Nam khangtou leh gam khangtou ichite zong anam/agam sunga laisiem tamna mite/gamte ahi uhi. Igen nuom pen ahi leh neisa/lamsa or sum leh pai hilou in, siamsinna lam thu uong gen nuomna ihi zaw hi.

Ineu apat in lai ina sim ua, high skul ikai lai in pawl 10 zaw ding kal aki ngahla ma ma hi. Pawl 10 ing zaw chieng in themkhat maban ding ang ki geel khawh deu pan hi. Class X khu ‘beginning step’ ahi pan a, laisim kipatna tah tah hing hipan hi. Tuajieh in education line a dia stage poimaw penpen ahi. I line ding classX zou apat hing ki decide thei pan a, tuajiehin subject laah pilvan ngai mama hi. Eima pat lunglutna leh thazawna/bawltheina(capability) um loupia miten bawl na e chia vamawh lah kha thei ahi. Gentena ah tulai in Science ngolpina khat igam a miteng in kinei a, simlai khat pou in Class X ang zaw chieng in - I or II Div. ahinah leh 10+2 ah Science offer chet hi. Arts pen III division a passed te maimai adin kikoi phiel ta hi. Tuakhu sil dihlou leh theikhiel ahi. Lunglutna, theitheina leh thazawna kanei ei chi ki-etna zong umse lou in ‘Science ahoi hi’ china jieh lel in kiban laah chiet tadei doi mawh hi. Science pen 10+2 tan offer khu asietna um tuonlou hi. Hinanleh, etsahnan, mikhat in maban a Law, Social Work, Business, Journalism, sim ut ahileh ama ding in XII tan Science a valah pen apanna um tuom lou ding hi. Law sim ut pa/nu adi’n Arts alaah a English/Literature leh Pol. Science background hoitah ana kinei masat hoi zaw tham ding hi. Tuabang in Social Work lunglutmi adi’n Sociology, leh Business lam a din Commerce subject ana sim masat hoi zaw tham ding hi. Subject/stream teng in ahoina leh phattuomna(advantage) nei chiet ua, nuoisie ding tuom um thei lou hi.

Maban ah Class X & XII examna result ngah chiet ihina uah, sangnaupangten I career ding in bang lam/line ipeipi ut ding uoi chi lunggeelna toh Career Guide & Information them khat kikum khawm ulei hoi va chi gintatna kanei hi. A theory a sermon bawl pen kihanthawnna (motivation) poimaw khat hinan leh, practical a ipeipi theina ding in I lampi jui ding muchien masat poimaw jaw hi.
Career khu chi-3 in ka khen mai a, tuate khu: (1) PROFESSIONAL (2) ACADEMIC (3) COMPETITIVE lines ahi tangpi hi.

(A). PROFESSIONAL: Professional ahileh atang piin ‘training & specialization’ toh kisai lam chi mai ding dan ahi. Tampi umte lah a akithei diah deute anei ah gen suh vai:

1. Engineering:
(a) Bachelor of Technology/Bachelor of Engineering (B.Tech/B.E): (B.Tech/B.E ahileh kum 3 course ahi. Class XII(Phy,Chem,Math) zaw chieng a lut thei ahia, hinanleh institute khenkhat ah Class X apat kum 5 course dan in lut thei hi.
Azilna institute te: (i) National Institute of Technology(NIT) (ii) Indian Institute of Technology (IIT) (iii) Engineeing schools/colleges tuom tuomte. Tam institute minthang leh hoitahte a valut theina ding in national level a entrance exam passed ngai hi, tuate khu: NIT leh Engineering colleges dangte a lut na din - All India Engeneeing Entrance Exam(AIEEE), CBSE te conduct ahia, tualeh IIT a lut na ding in ama uh conduct IIT-Joint Entrance Exam (IIT-JEE) tou ngai ding hi.

# North Eastern Regional Institute of Science & Tech. (NERIST): Tam khu Engeineering school North East mite adia deisahna toh kiphut ahia, Arunachal Pradesh ah um hi. N.E state teng in quota nei chiet ua, tualou a zong open category a zong lut thei nalai hi.Tam school a B.Tech zil ding te Class X or XII zaw a lut thei ahi. Kum chin in April/May vel ah amau conduct entrance exam nei zing uhi. Application form khu Dec/Jan sung in kihawm jel a Post Office main branch te ah muthei ahibanah website ah zong download thei hi.

(b). Master of Tech/Engineering (M.Tech/M.E): Course Duration: 2years
Eligible Qualification: B.E/ B. Tech or M.Sc (Math/Phy). Tamte ban ah entrance exam passed ding khat um a, tuakhu - Graduate Aptitude Test for Engineering (GATE) ahi.
Azilna Institutes te: IIT or NIT or school/colleges of Engineering mun tuomtuom te. M.Tech bawl te ding in Rs. 5000/6000 vel hateng in scholarship um hi.
India a top Engineering schoolte: Indian Institute of Technology-Bombay (Mumbai), Indian Institute of Technology-Kanpur, Indian Institute of Technology-Delhi, Indian Institute of Technology- Kharagpur, Indian Institute of Technology-Guwahati le adang dngte. Tami institutes a lut zou a course zou taphot a ding in job 100% guaranteed ahimai hi.

2. Medical: (a) MBBS/BDS/BAMS (b) B.Sc -Nursing (4years) Course duration: 4years
Eligibility: 10+2(Phy,Chem, Bio)
Top institutes: AIIMS-Delhi, CMC-Vellore, JIPMER-Pondichery, Armed Force Medical College-Pune, Seth GS Medical College-Mumbai, St John’s - Bangalore, etc.
# North East India: RIMS in Imphal, NEIGRIHMS in Shillong --- N.E State ten Quotas nei chiet hi.
Entrance: A Institute teng in entrance exam ki conduct chiet uhi.
# CBSE conduct na nuoi ah - Pre Medical Test all India level a kumchin in um a CBSE student ten 15% quota nei uhi.
B.Sc (Nursing): Eligibility: 10+2 (Bio, Chem, Phy). Kumchin in Indian Army nuoi ah Military Nursing admission kihong zing a, tuami zong ngaiven tah mama ahi.

3. Management:
M.B.A (2years) Eligible: Any Graduate (Desirable: Maths & Commerce background)
Entrance: CAT (Common Admission Test) or MAT (Management Aptitude Test) exams
Institutes: IIM Calcutta, Ahmedabad, Bangalore, Shillong, XLRI Jamshedpur, etc.
BBA: Course duration: 3years, Entrance: All India Mngt. Assn (AIMA) te saina nuoi ah Under
Graduate Aptitude Test (UGAT) kumteng in um a, tuami izo chieng in Mngt. Skul te ah va lut thei hi.

4. Social Work & Human Resource Management
B.SW: Duration: 3years Eligibility: 10+2(any stream)
M.SW & MHRM: 2years Eligibility: B.S.W or Any Graduate
Entrance: Institute ten entrance exam conduct chiet uhi.
Best Institutes: Tata Institute of Social Science (TISS) Mumbai (conducts exams every year for MSW&
MHRM; Advantage: financial relief for STs), Xavier Labor & Resources Institute, Jamshedpur. Tualou
in, University tuomtuom in zong a course nei uhi.

5. Law/Legal: Law subject khu tulai in job market lien nei pente lah a khat ahi. LLB zou khat a ding in sepna hasah lou hi. LLB degree muthei nading line-2 um a tuate khu: (a) B.A-LLB , Duration: 5 years; Eligibility: 10+2      leh (b)  LLB : Duration: 3years, Eligibility: Any Graduate.
National Law College bangzat e khat um a, tua te a admission muthei na ding in Common Law Admission Test (CLAT) all India level exam kumchin in um hi. Tualou ah University tuomtuom in zong nei ua tuate a lut theina din a entrance exam te uh clear ngai hi.

Top Law colleges: NLSIU Bangalore, NALSAR Hyderabad, NLIU Bhopal, Symbiosis Law College Pune, Faculty of Law, DU, Delhi and etc. etc.

Opportunity: Institute hoi a simten azaw chieng un campus recruitment in sepna mu sieng thei jel uhi. LLB zaw chieng in Advocate/Lawyer na sep thei a, tualou in, company/corporates, Banks etc. lah a Legal officer hithei hi.

Professional Course teng ah sum alakh lam a senna ngen ahia, hinanleh admission imu zou naah leh financial support tuomtuom um hi. Eg. Bank loan, Education loan, leh scholarship tuom tuom um hi. Engineering khu kana lunggul mama khat ana hia, hinanleh, kabawl khel khat khu, ei minei zou loute a ding hisih fee tam seng chiin kana zil tum tasih hi. Nanleh tuabing ana hilou zaw hi. Sum hilou in siemna(eligibility) poimaw masa zaw ahi.

B. ACADEMIC & HIGHER STUDIES
For all Social Sciences – Jawaharlal Nehru University, Delhi
1. Economics – Delhi School of Economics (prospect: IES)
2. Statistics – DSE, ISI Kolkata
3. Pol-Sc, Socio, English – JNU
4. History – Aligarh Univ (UP) & JNU
5. Sciences – IISc (Bangalore), IITs, D.U,
6. Geology - IIT Kharagpur, IIT Roorkee, ISM Dhanbad, University of Pune, Gujarat University
7. Researches (M.Phil/Ph.D) – JNU, IITs, IISc, etc (UGC-JRF & Rajiv Gandhi & other Scholarships available)

Ph.D in IITs (5years): (a) Social Sc. – English, Philosophy, Economics, Psychology, History, Sociology, Pol-Sc, Planning&Devp, etc.te um hi
(b). Science streams leh Engineerings a zong um hi.
Financial support: Rs. 12,000 p.m for initial 2years & Rs. 14,000 p.m for next 3years + H.R.A, T.A. Rajiv Fellowship leh sources tuomtuom, eg. Ajad Fellowship, UGC, etc. um nalai hi. Tulai in Research bawl taphot UGC in alou thei lou in Non-Net fellowship kichi hachin in Rs. 5000 pie hi.

C. COMPETITIVE
1. SSC exams – non-gazetted
2. UPSC – all gazetted (incl Armed forces)
3. Bankings,

Tamna atung i gente uh midang te a ding mai mai in koi sih vai, nang leh ken zong itup phot leh imu thei ngen ahi chi thei vai. Class X/XII izaw phot chieng a hasatna tuom tuom paulap a Delhi, Bangalore, leh metro cityte a company nasem ding a ikuon zing pen uh khatvei mawng lungsim in geel tuoh kia va ui. Company a nnasep nading in kikheel hun nei lou hi, hinanleh, isiemna zil hun pen kikheel thei hi. Eiten ingahla pai pai ua, tua jieh in sepna neukhat hilezong khawsih chi mentality ina nei jieh un sangpi sim thei ding a chitna nei tampi mawhna (wasted) suo ta hi. I talent te uh tampi ki wasted ta a, metro city a company ten ganta zah in hing zang ua, itha izung leh ilungsim banah ikhanglai hatlai hun teng hing tawp kang sah sieng uhi. Sum leh pai hasatna tawpkhawh tung tahtah jieh a tuabang dinmun a um zong mi ki um khana va, nanleh atam zaw tuabang hiel a buoisie hituon lou maithei hi. Asim zou ding leh aki chom zou ding pipi determination neilou leh thase pen hi kha jel hi. Tuabanah, puonat huoi khat kia khu, ei Zou numeite higher studies lam kichau pet ma hi. Pawl X apat tupna kichien toh kipat lou jieh in, XII zou chieng in buoi ta ua, atawpna ah nursing course ngen kipum del chiet hi. A sie kachina ahi sih a, hinanleh Zou numei nurse zil leh Zou pasal sepay(GD) kitam dan hoitah a igeel leh career kitup ina peipi khah lou jieh uh ahi. University et in, numei kitawm gentah lou, ki um pawngsan lou phiel hi. Anai pen a gen in Manipur Universtiy, NEHU, leh Assam ah bang Zou numei aum ei? Gen di um vet lou hi. Unau Simte, Gangte, Paite, Hmar, Vaiphei, Thadou, Kom leh adangte um chiet uhi. Ahileh, eiten ideilou/sim utlou ahi diei? University vel a lut neuna ilah ua, houh(under-estimate) isah maimai uh adiei? chi bang kidoh tham ching kasa hi. Ahisileh, ei Zou te maimai a zawng (extremely poverty-ridden) ihi diah uoi? Kihi tuom lou hi. Itup lou jieh uh leh siamsinna ingai thupi lou jieh uh hizaw hi. Tuining khuo lam kalawite khat kung ah nungah khat in hichin thuhil hi: “Lal (named changed), bang dia lai nasim sim nalai la? Tulai IAS ten zong kam(sepna) amu zou nawn lou pi uh… sepay kilut tave” chiin advise ek mawh dan hi. IAS kichi tangal a kam mulou chi pen…..

Lai isim chieng un zong lunglutna/talent bang lam e chi kigeel poimaw ngaih lou piin, graduate zaw a job geldoh ding chi chauh atamzawte ngaituona leh tupna um hi. Tuazieh in professional line te doctor, engineer, scientist, lawyers, professors, chite I tawm mama uhi. “Bang chi chieng a kam nasep ding la, bang dia tutan tan nasimsim nalai e..?” chite innlam ing pei chieng a dohna masa pen ahi mai hi. Tua bang mentality jieh in M.A/Research scholar khat saangin zong clerk or sepay G.D khat kingai sang zaw leh kipahtawi nuom zaw tazen hi(amaute inuoi sie na hilou in). Laisimna ah sil poimaw 3 um hi: determination (tupna) Labour (pawnthawna),leh perseverance (thuoh hatna) alou thei lou a nei ngai ding hi. Tu 21st century ah Zou taten siamsinna lam ah kikheelna (revolution) khat inei thei ta ding uoi??? Miten abawl thei a amuolsuo thei uleh eite’n zong bawl thei hai!!!

No comments: